Lansarea Bienalei de Scenografie București | Bucharest Scenography Biennale 2026

Miercuri, 10 decembrie 2025, a avut loc conferința de presă care a anunțat lansarea oficială a evenimentului mult așteptat de scenografia românească în vara anului următor: Bienala de Scenografie București | Bucharest Scenography Biennale (BSB), 26 iunie–5 iulie 2026, organizată de Centrul Român OISTAT (Organizația Internațională a Scenografilor, Tehnicienilor și Arhitecților de Teatru).

Conferința de presă a reprezentat pentru mine o sursă de mândrie dublă, personală și profesională. Fiind parte a echipei de organizare a Centrului Român OISTAT de aproape trei ani, am resimțit acest moment nu doar ca pe o prezentare publică extrem de profesionistă, cu informații și date factuale și cu structuri clare de desfășurare a ediției viitoare a BSB, ci ca pe o continuare firească a unui efort colectiv început odată cu prima ediție a Bienalei, în 2024 (la al cărui album, pe care îl coordonaez, se lucrează intens spre publicare). A fost și este o onoare să pot urmări din interior și să pun umărul – la propriu și la figurat – la renașterea Trienalei de Scenografie sub forma unei Bienale care a repoziționat România în contextul scenografic larg.

După mai bine de trei decenii de absență, Bienala de Scenografie București 2024 a revenit în scena culturală autohtonă și internațională, ca moștenitoarea directă a Trienalei de Scenografie București, desfășurată între 1967 și 1992. BSB 2024 a reușit nu doar să reactiveze o tradiție întreruptă brutal, ci să o reașeze într-un context contemporan și interdisciplinar.

Succesul primei ediții a făcut ca anunțul celei de-a doua să fie perceput ca o continuare firească. Conferința de presă s-a desfășurat la sediul UNITER, gazda generoasă a evenimentului fiind Restaurantul Savart, unde s-au reunit figuri-cheie ale ediției 2026, într-un prim act public de validare a demersului asumat de echipa OISTAT România.

Tema ediției viitoare, W.O.R.K. – Women. Oppression. Resistance. Knowledge, a fost prezentată de Irina Moscu, directoarea artistică a BSB 2026. Argumentul său curatorial s-a bazat pe impunerea artei scenografice ca un apel colectiv pentru un act de rezistență, un instrument critic și un spațiu de producere a cunoașterii, într-un context în care vocile feminine au fost istoric marginalizate sau ignorate. Astfel, Bienala va pune accent pe vizibilizarea scenografelor contemporane, pe cercetarea artistică, pe soluții spațiale neconvenționale și pe universuri scenice care depășesc ideea de decor static. Costumul este privit, de asemenea, ca discurs estetic, politic și identitar, iar selecțiile vor urmări atât profesioniști deja validați, cât și voci emergente recunoscute internațional. W.O.R.K. nu este, așadar, o temă închisă, ci o invitație la dezbatere și la implicare.

Adrian Damian, președintele Centrului Român OISTAT și directorul general al Bienalei, a vorbit despre continuitate, despre memorie și despre responsabilitate. Redescoperirea Trienalei de Scenografie și a impactului ei asupra generațiilor anterioare a fost, în 2024, motorul unei reconstrucții necesare. În 2026, această moștenire este dusă mai departe printr-o structură clară, bazată pe patru piloni esențiali – expozițional, educațional, colaborativ și reflexiv – și printr-un calendar transparent al open call-urilor, cu înscrieri deschise între 12 ianuarie–1 martie 2026 și cu anunțarea selecțiilor făcute de un juriu internațional pe data de 27 martie 2026.

Un anunț care a stârnit reacții vizibil pozitive în sală a fost legat și de Uzina Electrică Filaret, propusă ca sediu principal al BSB 2026. Alegerea acestui spațiu industrial reconvertit reconfirmă interesul Bienalei pentru relația dintre creația artistică scenografică și potențialul latent al spațiilor neconvenționale. În aceeași direcție s-a înscris și intervenția Mihaelei Păun, director ARCUB, care a subliniat rolul scenografiei drept catalizator al reconversiei culturale și al activării unor locuri de altfel absente din circuitul artistic.

Prezența și luările de poziție ale partenerilor instituționali au funcționat ca o validare suplimentară a proiectului demarat de OISTAT România. Ministrul Culturii, András Demeter, a declarat explicit sprijinul pentru acest demers, promițând că, în pofida austerității ce se anunță a se continua în 2026, Ministerul Culturii va fi un partener de nădejde al Bienalei. Dragoș Buhagiar, președintele UNITER, a adus în discuție atât dimensiunea de rezistență a artei, cât și nevoia de a nu pierde legătura cu teatrul și cu principiile fundamentale ale scenografiei, amintind, într-o notă personală, influența decisivă a unor scenografe precum Lia Manțoc sau Florica Mălureanu asupra propriei sale formări.

Conferința nu a evitat nici nuanțele critice sau „sceno-scepticismul” (termen aparținând lui Dragoș Buhagiar) fertil. Discuțiile despre limitele expunerii scenografiei în afara spectacolului și al performance-ului viu, despre relația costumului cu corpul actorului sau despre riscul de a transforma scenografia într-un obiect autonom de galerie au conturat un cadru onest de reflecție. Consensul și, de fapt, unul dintre principiile de bază ale proiectului, este tocmai faptul că acest tip de diferențe de raportare profesională la Bienală transformă BSB într-un spațiu relevant de dialog și de gândire critică, nu doar într-o vitrină scenografică.

Lansarea Bienalei de Scenografie București 2026 confirmă că ediția din 2024, departe de a fi un eveniment izolat, a reprezentat începutul unei construcții pe termen lung. Cu o temă curajoasă, cu un cadru internațional din ce în ce mai solid și cu o echipă care își asumă atât moștenirea trecutului, cât și riscurile prezentului, Bienala de Scenografie București | Bucharest Scenography Biennale (BSB) 2026 se anunță ca o a doua ediție matură, articulată și necesară.

La Centrul Român OISTAT continuăm, astfel, să lucrăm spre a scoate scenografia din umbra culiselor și a o (re)așeza la locul firesc, în centrul discursului cultural contemporan, alături de alte ramuri ale artelor spectacolului și performance-ului.

Andrada Coiciu