Regina care a fost inimă pentru o țară întreagă – „Maria, Inima României”
Joi, 15 mai, la Auditorium „Joseph Schmidt” din cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, a avut loc proiecția documentarului „Maria, Inima României”, în prezența producătorului executiv, John Florescu, a producătorului asociat, Dan Drăghicescu și a Oanei Ursache, expert în studii culturale. Evenimentul a fost organizat de Rotary Club Suceava Cetate, cu sprijinul sponsorilor locali. Materialul a adus în fața publicului din Suceava un portret mai puțin cunoscut al Reginei Maria, una dintre cele mai importante figuri din istoria României secolului XX.
Filmul a avut premiera în anul 2018, cu ocazia Centenarului Marii Uniri, și a fost rezultatul unui efort de producție întins pe durata a doi ani. Ideea documentarului i-a aparținut lui John Florescu, producător american cu origini românești, la sugestia tatălui său de a aborda un subiect din istoria României. A rezultat un material cinematografic documentar, de lung-metraj, prezentat în peste 40 de țări, apreciat pentru profunzimea istorică, pentru impactul vizual și emoțional și, nu în ultimul rând, pentru actualitatea mesajului său.
„Nemaiavând astăzi modele și eroi pe care să-i admirăm, trebuie să-i căutăm în trecutul nostru, și e important ca românii să-și cunoască istoria.”, și-a motivat John Florescu alegerea subiectului documentat, în fața publicului prezent la Suceava, subliniind nevoia de modele autentice într-o lume tot mai confuză și plină de falși eroi. Regina Maria, așa cum o redă acest lung-metraj, a fost unul dintre acei rari lideri ai istoriei care și-au pus amprenta nu doar prin statut, ci și prin faptele și caracterul lor.
Regina Maria – între istorie și ideal
Documentarul regizat de Trevor Poots și narat de actorul Marcel Iureș spune povestea unei prințese născută în familia regală a Marii Britanii, nepoată a reginei Victoria, care avea să devină Regina inimilor din România Mare. Prin carisma sa și curajul de care a dat dovadă, prințesa a devenit o figură memorabilă în istoria monarhiei mondiale. După decenii în care regimul comunist a încercat să șteargă orice amintire a monarhiei, documentarul readuce în lumină figura emblematică a Reginei Maria. Cu imagini de arhivă colorizate, reconstituiri artistice, materiale sonore și mărturii ale unor personalități marcante (Hannah Pakula, Michael Beschloss, Prinţul Karl Friedrich de Hohenzollern, SM Principesa Margareta a României ș.a.), documentarul își propune să evidențieze complexitatea personalității Reginei Maria, surprinzând-o în ipostazele de mamă, diplomat, soldat de onoare, soție, poetă și femeie.
Documentarul explorează un capitol esențial din istoria României, perioada Primului Război Mondial, când Regina Maria a fost confruntată cu decizii cruciale privind viitorul și integritatea teritorială a țării. Într-o Românie „nesigură și imorală”, așa cum e descrisă de regina Victoria în documentar, Maria a ales să fie în permanență în mijlocul oamenilor, alături de armata română pe front, dar și în spitalele de campanie, unde îngrijea răniții și le reda speranța celor greu încercați.
Într-un moment crucial pentru România, Regina Maria s-a impus la Conferința de Pace de la Paris ca o voce hotărâtă, capabilă să atragă atenția marilor puteri asupra cauzei unei țări mici și adesea ignorate.
Devotamentul Reginei Maria în momentele de cumpănă ale națiunii i-a consolidat imaginea de lider autentic. Această imagine contrastează puternic cu cea a multor lideri de astăzi.
Hannah Pakula – vocea feminină din spatele biografiei
Un rol esențial în conturarea acestui documentar îl are biografia semnată de Hannah Pakula, istoric american și autoare a numeroase lucrări dedicate unor figuri feminine marcante din istorie. Interesul ei pentru Regina Maria a României a fost stârnit de descoperirea unui text atribuit reginei, inclus într-un volum de poezii al scriitoarei Dorothy Parker, intitulat Enough Rope.
“Oh, life is a glorious cycle of song,
a medley of extemporanea,
And love is a thing that can never go wrong,
and I am Marie of Romania.”
― Dorothy Parker, Enough Rope
Fără a avea inițial vreo legătură cu România, Pakula a început să adune documente, scrisori, fragmente din jurnalele Reginei Maria și a reușit să redea, într-o formă accesibilă și profund umană, destinul unei femei care a trăit între lumi, între religii și între idealuri. Și, într-adevăr, viața Reginei Maria a fost o permanentă punte între identități. Protestantă de origine, căsătorită cu un catolic – Regele Ferdinand – și regină a unui popor ortodox, Maria a ales, în ultimii ani de viață, să adopte religia Bahá’í – o decizie personală care vorbește despre deschiderea și spiritualitatea unei femei neobișnuit de moderne pentru epoca ei.
O poveste necesară
Proiecția documentarului Maria, Inima României la Suceava a fost un eveniment organizat în cadrul Turneului Național de Educație Istorică, cu scopul de a deschide un spațiu necesar de conversație despre cine suntem, ce valori ne lipsesc și unde ne uităm când căutăm modele. La finalul întâlnirii, spectatorii au avut ocazia să adreseze întrebări invitaților prezenți.
Într-o vreme în care ne putem pierde reperele morale, în zgomotul promisiunilor fără consistență, privirea spre trecut nu este un exercițiu de nostalgie, ci devine unul de claritate. Imaginea Reginei Maria, așa cum prinde contur în documentar, nu pretinde întoarcerea în timp a societății, ci ne amintește că valorile, decența și viziunea pot fi, încă, busole pentru prezent.
Diana Naherniac
VERTICAL
LUANA POPA
Alegem în fiecare zi
Nu ştiu de unde să încep. După aceste zile complicate când emoţiile şi fricile au pus stăpânire pe noi toţi, după toate discuţiile, după toate gândurile şi scenariile, poate că nici nu e vorba de a începe. Ci de a continua. Mă gândesc la o replică cutremurătoare din spectacolul Sclavi de Maria Manolescu Borşa, regia Cosmin Panaite, care adună în câteva cuvinte oboseala şi frustrarea care uneori vine la pachet cu libertatea şi responsabilităţile pe care libertatea le presupune. Mă gândesc la toate basmele, legendele şi miturile care ne creează aşteptarea Eroului Salvator, a Prinţului care se luptă cu Balaurul/Zmeul cel rău şi care ne absolvă de orice decizie, responsabilitate. Mă gândesc la cum se conturează mai repede gândul de a evita problemele decât cel de a le înţelege şi a le rezolva. Mă gândesc că e omenesc. Aşa cum e omenească frica şi furia, şi dezamăgirea, şi sentimentul de neputinţă. Mă gândesc că e nevoie de timp să reînvăţăm să vorbim unii cu alţii, că e nevoie de timp să ne ascultăm unii pe alţii. Mă gândesc la #NeverAgain, la Stanisław Zalewski şi „Ambasadorul Amintirilor”. Mă gândesc la documentarul „Blix not Bombs” şi la ideea că dacă fiecare dintre noi ar face ce ştie şi poate mai bine, lumea ar arăta altfel. Mă gândesc că fiecare dintre noi are un rol de îndeplinit, pentru ca nouă tuturor să ne fie un pic mai bine.
Avem nevoie mai mult ca oricând de repere, de dialog, de spaţii sigure în care să împărtăşim valori comune. Asta înseamnă o alegere în fiecare zi. Asta înseamnă muncă, responsabilitate, comunicare, empatie, respect, educaţie, cultură. Noi asta facem. Prin Insert, prin Spaţiul Cilindru. Aşa cum ştim noi mai bine. Expoziţii (ale artiştilor/artistelor care vorbesc despre lumea în care trăim), filme documentare (care au ca subiect drepturile omului), Chill Talks (discuţii cu oameni care fac ce spun) şi alte evenimente (pe care vi le propunem de mai bine de un an).
După „Marş Pasiv” de George Roşu, în lectura Sarei Pongrac şi experienţa proiectului „spectacolul lecturii. lectura ca spectacol” pe care-l desfăşurăm în şcoli şi licee din judeţul Suceava, vă propunem să descoperim împreună puterea textului dramatic contemporan în spectacole lectură. „Paraşuta” de Nino d’Introna, traducere Diana Nechit, cu Horia Andrei Butnaru şi Răzvan Bănuţ. La Cilindru, Aleea Dumbrăvii nr.10, Suceava. Tot joi. 22 mai. De la ora 19. Intrare liberă, în limita locurilor disponibile.
Luana Popa
