Ați AUZIT?

Sigur ați auzit. Sigur ați mai citit despre echipa care face posibilă toată nebunia asta, chiar în paginile Insertului cultural. Voci tinere. Dramaturgie contemporană, poezie. Teatru de AUZIT. Poezie de AUZIT. Audio performance, dezbateri, experimente sonore.

E interesant de urmărit parcursul AUZIT și ceea ce propun ca spațiu cultural artistic alternativ. La doar un an de la apariția în peisajul cultural românesc a avut parte de recunoaștere și validare prin două nominalizări la premiile UNITER și a câștigat Premiul pentru Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic (2025) pentru producția „Umamiˮ de Teodora Savu, regia Ilinca Stihi, captare sunet și sound design Andrei Pop.

În contextul în care în România cultura nu este abordată ca un sector esențial, în care nu avem o stategie culturală, politici culturale, iar instituțiile culturale publice (în marea lor majoritate, excepțiile doar confirmând regula) sunt văzute și acționează într-o inerție la limita distracției facile și a mediocrității la rang de artă, sub deviza clișeatică a binecunoscutei sintagme „asta vrea publiculˮ, făcându-se că uită sau ingnorând complet rolul pe care îl au în comunitățile în care activează, este vital să identificăm spații care oferă produse culturale, artistice de calitate, relevante. Relevante pentru timpul pe care îl trăim, relevante pentru oamenii care trăiesc aceste timpuri.

AUZIT este un astfel de spațiu. Un spațiu care oferă libertate creației și care este accesibil din orice punct al planetei. Un spațiu care își permite să experimenteze și să-și provoace audiența la a ieși din amorțeala gândului gata digerat.

AUZIT propune o altfel de întâlnire în universurile sonore pe care le creează. Pornind de la spectacolul de teatru radiofonic mai aproape de convențional, la experimente sonore care nu doar că emoționează, dar provoacă imaginarul publicului ascultător.

Casa virtuală de joc cu sunete, așa cum se autodefinesc, propune publicului o întâlnire cu artiștii pe un teren de fiecare dată altfel. Prin intermediul cuvântului spus/vorbit și a ecourilor pe care cuvântul le reverberează în imaginația proprie a fiecărui ascultător, spațiul se schimbă, se metamorfozează și sensurile, iar experiența este unică.

Spre exemplu, producția pe care AUZIT a oferit-o publicului la finalul anului trecut – seria „Hai să vorbimˮ de George Roșu, regia și sound design-ul de George Roșu, compoziția muzicală de Hanna Budrală  – un experiment sonor în trei episoade („Maimuțeˮ, „Viață dublăˮ, „M-uriˮ). Ați AUZIT? Dacă nu, trebuie. Și dacă da, sigur vei mai asculta o dată.  Eu le-am ascultat o dată și încă o dată și încă o dată. De multe ori. Pentru că sunt hipnotice. Pentru că în fiecare episod foarte condensat, George Roșu ascunde întregi povești de viață.

„Maimuțe: o după-masă aproape normală a unui cuplu aproape normal la Ikeaˮ cu Sara Pongrac, Andrei Mărgineanu și Răzvan Omotă

„Episodul cu maimuțeˮ esențializează într-o secvență scurtă (2 minute) dinamica ludic-ironică a vieții de cuplu. Sara Pongrac și Andrei Mărgineanu sunt protagoniștii unui foarte scurt thriller comic în care apelativele afective iau dimensiuni neașteptate, iar intensitatea dramatică este susținută de „naratorulˮ Răzvan Omotă care relatează ca de la un meci interacțiunile jucătorilor. „Episodul cu maimuțeˮ este o privire analitică îmbrăcată cu mult umor asupra relației de cuplu, a competiției în lupta pentru putere, a violenței ascunse între glume aparent nevinovate. În câteva cuvinte foarte sugestive avem o întreagă istorie a relației, un întreg studiu antropologic și un întreg film în cinema-ul intern și propriu fiecărui  ascultător. Pentru că „episodul cu maimuțeˮ este și foarte vizual, cuvintele nu doar creează poveste, ci o și desenează.

 „Viață dublă: o cameră de lucru a doi scriitori, ea scrie un monolog sau poate o declarațieˮ cu Oana Rotaru și Răzvan Omotă

„Episodul cu viața dublăˮ lasă publicul să decidă dacă ceea ce scrie personajul Oanei Rotaru este ficțiune, realitate sau ficțiune inspirată de realitate. Nu lipsește ironia, umorul fin și privirea care încearcă să înțeleagă mecanica relației de cuplu în conturarea personajelor și a impulsurilor care le determină acțiunile. El, Ea și timpul dimineții de dinainte de cafea. Privirea dublă în viața Ei – cea de personaj și creatoare de personaj, chestionează modul în care ne raportăm la comunicare, la ce și cum spunem, la cum alegem cuvintele, la cum ridicăm bariere prin cuvinte, la cuvinte-tampon care ar trebui să amortizeze lovitura. „Episodul cu viața dublăˮ e o privire dublă asupra poveștii în sine și a modului cum este construită povestea, a modului în care un sunet poate crea în același timp două lumi și două timpuri diferite.

 „M-uri: o serie de mesaje fără răspunsˮ cu Răzvan Omotă și Oana Rotaru

Ascultați și reascultați „episodul cu M-uriˮ. Deschideți paranteze și vorbiți despre ele, e terapie într-o ședință de 4 minute 49 secunde. Cum înțelegem mesajele dintre mesaje, tăcerea de după sunetul pe care îl face telefonul tău când primește un mesaj. Uneori, singurătatea poate fi măsurată în cei mai buni castraveți murați (pe care nu vă spun unde îi găsiți). Cel mai poetic dintre cele trei episoade, „episodul cu M-uriˮ, trimite unul după altul câte un mesaj în eter și nu așteaptă răspuns. Fiecare mesaj lovește undeva adânc, în cele mai nespuse cuvinte, în cuvintele pe care le păstrăm sub cheie și de care ne e frică, cuvintele care ne vulnerabilizează, cuvintele care ne arată cum suntem pe sub măști, pe după ecrane. „Episodul cu M-uriˮ e de auzit, nu de povestit.

„Hai să vorbimˮ este un triptic poetico-filosofic despre relații, o doză sănătoasă de ironie și umor, un deliciu intelectual care te scutură din amorțeala și monotonia cotidianului și te face să te uiți în tine și la ceilalți cu alți ochi, așa cum ar trebui să facă întâlnirea cu arta. „Hai să vorbimˮ este un experiment sonor care chestionează cât și ce vorbim când vorbim, ce auzim și ce refuzăm să auzim, după care cuvinte ne ascundem.

Hai să vorbim. Ați AUZIT?

Luana Popa