E ușor să intri în contact cu noi! STR MIHAI VITEAZU NR 32 SUCEAVA, JUD SUCEAVA

#ReadWithEurope

Nevoia de promovare a lecturii la nivel internaţional s-a tradus în iniţiativa Comisiei Europeane, susținută de Comisarul pentru Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Mariya Gabriel de a stabili ziua de 27 martie ca Ziua Autorilor Europeni. Obiectivul major al programului este acela de a încuraja generațiile tinere să citească și, astfel, să contribuie la promovarea diversității culturale și lingvistice europene.

„Această zi va oferi ocazia de a reconecta generațiile mai tinere cu cititul și de a le arăta că literatura poate fi un instrument de emancipare personală. Lectura îi poate ajuta pe elevi și în special pe liceeni să facă față actualelor provocări sociale și din viața personală. Acest nou eveniment anual urmărește totodată promovarea bogăției și diversității literaturii europene și reprezintă o ocazie de a scoate în evidență importanța tuturor programelor și inițiativelor de promovare a lecturii desfășurate de țările europene la nivel național.

Liceele din întreaga Europă au fost încurajate să organizeze sesiuni de lectură cu voce tare, cu participarea unui autor, a unei personalități cunoscute sau a unui reprezentant al sectorului editorial, pentru a le prezenta elevilor diferitele profesii implicate în producerea unei cărți, de la autor la ilustrator, traducător, editor și multe altele. Peste 1000 de școli din întreaga Europă organizează sesiuni de lectură cu voce tare cu ocazia ediției 2023 a Zilei autorilor europeni.”

Acest proiect urmăreşte trei direcţii: lecturi în şcoli, un tur al autorilor europeni în şcoli, biblioteci etc. şi o conferinţă despre promovarea lecturii.

Pentru această primă ediţie a Zilei Autorilor europeni conferinţa a avut loc la Sofia, Bulgaria şi a propus o serie de teme importante care cu siguranţă merită avute în vedere şi analizate şi la nivel local, regional, naţional: Promovarea lecturii la nivel naţional. Depăşirea graniţelor în promovarea lecturii. Focus Bulgaria. Înapoi la şcoală, cu subtemele: Cum implicăm autorii, traducătorii şi profesioniştii din domeniu în activităţile de promovare a lecturii organizate de şcoli; Ce format ar trebui folosit (cititul cu voce tare, cititul individual, competiţii, premii, dezbateri şi întâlniri), Cum ar trebui făcută selecţia şi remunerarea participanţilor). Cum rămâne cu ecranele?, despre cum folosim tehnologiile digitale (reţele sociale, noile formate de cărţi, platforme de streaming şi cărţi audio, gamification)

pentru ca acţiunile să aibă un impact mai mare şi de durată; Literatura este pentru toţi – cum facem ca promovarea lecturii să fie complet inclusivă şi să ajungă la toţi copiii; sunt cărţile pentru copii suficient de reprezentative pentru divesitatea copiilor?; ce cărţi alegem?; cum putem folosi modelele din afara domeniului carte?

O nouă zi de sărbătorit. O nouă sărbătoare a culturii. A lecturii. Un început timid. Ce înseamnă 1000 de şcoli din întreaga Europă? O picătură într-un ocean. Dar e un început.

Un alt aspect interesant în recomandările Comisiei în ceea ce priveşte organizarea acestei zile este modul de raportare şi implicare a grupului vizat, respectiv despre cum şi unde ar trebui să se întâmple activităţile, dacă lecturile ar trebui organizate pentru grupuri mari sau mai restrânse, dacă elevii au preferinţe privind persoanele care ar trebui să fie invitate la astfel de activităţi. Cred că e important să ne uităm şi în gura lor, a celor pentru care organizăm aceste „sărbători”, să îi ascultăm, să le descoperim interesele, să descoperim canale de comunicare valide, pentru ca acestea să aibă un minim impact şi să depăşim stadiul de bifare a unei liste cu ce ni s-a spus să facem ca să dăm bine la evaluare.

Poate că un tool kit de promovare şi mediatizare va ajuta. Poate că în loc de clasicul selfie, selfie-ul cu cartea preferată şi haştagul #ReadWithEurope va schimba ceva. Măcar apropierea de carte. Apoi, poate curiozitatea de a descoperi ce se ascunde între coperţi. Poate că recomandările pe care le fac tinerii între ei sunt mai eficiente decât cele care vin de la profesori, părinţi, oamenii mari care nu-i înţeleg şi care de cele mai multe ori nu vorbesc aceeaşi limbă.

În Bucureşti, Muzeul Național al Literaturii Române în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe și Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” au organizat prima ediţie a Zilei Autorilor Europeni care i-a avut ca invitaţi pe scriitoarea și jurnalista Gabriela Adameșteanu și scriitorul, poetul și dramaturgul Matei Vișniec, pe Natalia Mosor, Directoarea Institutului Polonez din București, pe Kósa András László, Directorul Institutului Liszt – Centrul Cultural Maghiar, şi pe Delia Nartea și Dragoș Huluba, actori ai Teatrului de Comedie.

Gabriela Adameşteanu şi Matei Vişniec au transformat publicul (elevi de la licee bucureştene) din simplu spectator în partener activ, provocându-l la dialog, la a-şi pune întrebări, la a căuta răspunsuri. Intervenţia Nataliei Mosor i-a invitat la descoperirea unui autor polonez şi le-a propus tinerilor un exerciţiu de imaginaţie şi ascultare cu ochii închişi a unui fragment citit din „The Witcher” al autorului polonez Andrzej Sapkowski. Surprinzător, au închis ochii şi au plecat în aventura propusă.

Nu ştiu câtă lume a ştiut de această campanie a Comisiei Europene. Cert e că pe site-ul programului apar înscrise în proiectul de lecturi în şcoală 75 de şcoli din România (una din judeţul Suceava – Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor), iar pe lista autorilor prezenţi în şcoli figurază doar Claudiu Florian (distins, anul acesta, cu Premiul Uniunii Europene pentru Literatură) la Şcoala Ștefan Octavian Iosif din Rupea. Cu siguranţă au fost şi alte evenimente în ţară. La Bucureşti s-a întâmplat să participăm. Şi ne-am bucurat că prin proiectul nostru Spectacolul lecturii. Lectura ca spectacol contribuim, de mai bine de un an, la bucuria celor cu care ne-am întâlnit în lumea cuvântului scris.

Ziua Autorilor Europeni este o campanie de promovare a lecturii. Poate fi doar o altă zi cu evenimente numai bune de pus la statistică sau poate fi un proces continuu de apropiere de carte, de autori. A fost doar prima ediţie. Să le pregătim pe următoarele! Hai cu fotografiile cu cărţile preferate. Luana Popa

Tot la noi în cartier

DUMITRU DINEL TEODORESCU

Avem nevoie de o Zi a autorilor europeni? Sună a ințiativă de birocrat european care să mai dea ocazia unor festivisme plictisitoare și unor directori de instituții culturale să chiulească de la a face ceva relevant la serviciu. Pe de altă parte …

Pe de altă parte, luată în serios, ar putea face să se întâmple niște lucruri pe termen lung. E ca și cu zilele dedicate culturii naționale sau lecturii. Te pot lecui pe viață de cultură sau de citit, dar îți pot oferi și oportunitatea de a cunoaște oameni, cărți sau opere care să îți schimbe viața. O singură întâlnire esențială cu un artist, scriitor, om de cultură interesanți sau cu o carte, un obiect, o idee, prilejuite de o asemenea ocazie și putem zice că merită. Această zi, inaugurată anul acesta la inițiativa Comisiei Europene, este ca o petrecere. Faptul că cineva o organizează nu înseamnă că va fi și faină. Dar cum în cartierul nostru, ăsta european, încă ne uităm chiorâș la vecinul de peste stradă, că bunicul lui a jucat în tabăra adversă la campionatul mondial dintre cartiere, acum 70 de ani, iar cel din stânga a parcat cândva pe locul nostru,

cu ăștia de la două străzi mai încolo numai ne salutăm, că par suspecți, aia de pe strada 11 și cei de la 6 sunt tare înfumurați, că au impresia că dacă sunt bogați sunt mai egali decât alții, ăia de la margine sunt niște nesimțiți, ăia de la dreapta niște urâți… Dar sunt și tipele alea faine de pe Independenței… Deh, ca în cartier. Și ne certăm și de la locurile de parcare, de la asfalt și de la copiii care strigă prea tare când se joacă în fața blocului. Pe de altă parte, e cel mai tare cartier. Cu asta ne mândrim când vorbim cu unii din alte cartiere. Toți își doresc să locuiască aici.
Oare, acum că am scos gardurile, dacă s-ar convoca o zi în care să petrecem cu vedetele de pe străzile vecine, nu ar ajuta asta să ne cunoaștem mai bine? De la distanță totul poate fi denaturat. Ne putem îndrăgosti pasional de imagini goale sau urî pasional pentru că am fost mințiți. Și dacă facem acest prim pas, cine știe ce lumi așteaptă acolo! De pierdut nu avem ce pierde. Unii ar zice că timpul, dar eu zic că nici asta. Cel mult se vor întoarce de la petrecere plictisiți, dar bucuroși că, așa cum știau deja, ei sunt cei mai deștepți și mai cool din cartier. E și ăsta un câștig.
Dar dacă descoperi că mai sunt atâția oameni pe gustul tău în cartier, vei fi descoperit o serie de noi prieteni și vei fi cu atât mai mulțumit că locuiești aici. Vei avea cu adevărat grijă atât de asfaltul, locurile de parcare, cele de joacă, spațiile verzi, utilitățile, cât și, mai ales, de spiritul acestui cartier.