Deschidere. Diversitate. Dialog. Dezbateri. Cu argumente.

Festivalul Naţional de Teatru a ajuns la ediţia cu numărul 33. Tema ediţiei: Laboratoarele sensibilului. În urma vizionării a peste 150 de spectacole cu premieră în anul teatral 2022-2023, în teatre de stat și teatre independente, echipa curatorială a FNT 2023 (Mihaela Michailov, Oana Cristea Grigorescu și Călin Ciobotari), a optat pentru o serie de producții pe care le-a considerat relevante pentru tema din acest an. Ca şi anul trecut, curatorii au prezentat principiile generale care au stat la baza selecţiei: „Calitatea de cercetare artistică a spectacolului, manifestă cel puțin la unul dintre nivelurile următoare: temă/ dramaturgie; construcție regizoral-scenografică a unor realități scenice provocatoare și a unor limbaje artistice neconvenționale; explorare în interiorul rolului. Am căutat în artiști și artiste reflexe ale unor „cercetători” dispuși să accepte că arta nu e un dat, ci o constantă devenire, nu o certitudine, ci o continuă probare. Atmosfera de laborator teatral recognoscibilă, într-o formă sau alta, în produsul scenic finit, cu tot ceea ce această atmosferă presupune: experiment, risc, ipoteză, îndoială, voință de inovare etc. Potențialul de creștere a unor echipe teatrale. Am căutat să încurajăm tendințele ascendente ale unor trupe și să subliniem etapele de certă evoluție pe care le traversează. Reprezentativitatea. Deși nu întotdeauna criteriile valorice se suprapun peste cele de reprezentare geografică, un Festival Național solicită și o atenție specială asupra unor dinamici teatrale diferite la nivel regional. Mai mult sau mai puțin explicit, opțiunile noastre au ținut cont și de acest aspect. Componenta etică. Am fost sensibili la creațiile în care esteticul a avut parte de un fundal etic, la fel cum am evitat zonele de ambiguitate morală din jurul unor proiecte sau al unor creatori. Interesele publicului. Nu în ultimul rând, am considerat necesar să urmărim și interesele spectatorilor, atât din perspectiva relevanței anumitor teme, cât și din punctul de vedere al construcțiilor spectaculare propriu-zise.”(Fnt.ro)

Structura festivalului este compusă din mai multe module care întregesc viziunea curatorială: Spectacolele care fac parte din selecţia FNT 33, Spectacole invitate din străinătate, FNT educaţional, Spectacole-lectură pe texte din dramaturgia europeană și locală, Capsule-laborator în Facultățile de Teatru din România, Dezbaterile FNT, Focus CNDB, Maratonul cărții de teatru, Expoziții, FITS la FNT.

Spectacolul Livada, producţie a Teatrului Municipal „Matei Vişniec” Suceava se află printre cele 29 spectacole selectate (producţii ale teatrelor independente şi teatrelor de stat din Bucureşti, Piatra Neamţ, Craiova, Sibiu, Baia Mare, Timişoara, Târgu Mureş, Botoşani, Sfântu Gheorghe, Iaşi, Oradea, Satu Mare, Cluj, Constanţa). Argumentul curatorial pentru selectarea spectacolului de la Suceava: „Livada regizorului Slava Sambriș se impune prin rafinamentul construcției, prin eleganța unor soluții, prin calitatea și consistența lucrului cu actorul, prin surprinzătoare și provocatoare redimensionări ale unor personaje. Textul cehovian ia forma unui laborator în interiorul căruia regizorul și colaboratorii săi îl studiază nu doar pe Cehov, ci și omul contemporan, nu acea livadă, ci o multitudine de alte livezi pe punctul de a fi pierdute pentru totdeauna. Ranevskaia, Lopahin, Trofimov și toți ceilalți devin astfel delicate și problematice oglindiri ale omenescului de secol XXI. Nu în ultimul rând, Livada suceveană se recomandă și prin memorabilul Firs propus de actorul Emil Coșeru.”(Fnt.ro)

Spectacole-lectură – O componentă extrem de importantă a festivalului. Spectacolele-lectură prilejuiesc întâlnirea cu piese de teatru care vor fi citite pentru prima oară în România și care abordează teme și subiecte centrate pe realități acute. În cadrul acestui modul, s-a organizat un concurs dedicat promovării piesei românești. Bogdan Georgescu, Petro Ionesco și Elise Wilk au selectat, din 62 de piese, în unanimitate, următoarele 5 texte și autoare/autori: fata cea adevărată viruși pixelați și memoria părului – Ioana Toloargă, White noise – Andrei Radu, Memoria Apa – Teona Galgoțiu, Bra Bre Bri Bro Bru – Daria Ancuța şi Normă Dublă – Cornelia Iordache. Dacă anul trecut spectacolele-lectură au fost regizate de Bobi Pricop, anul acesta textele alese vor fi regizate de regizori și regizoare la început de drum: Anda Drăgan, Tania Drăghici, Mihai Gligan, Luiza Mihailescu, Larisa Popa, Monica Stoica. Fiecare spectacol-lectură va fi urmat de întâlniri cu publicul, la care participă echipa de creație și un expert în tema pe care spectacolul o abordează. FNT devine o importantă platformă de vizibilitate pentru textul nou de teatru.

Dezbaterile FNT. Dezbaterile propun un cadru de analiză și reflecție asupra unor subiecte importante pentru specialiști în domeniu și pentru publicul interesat de teatru. Printre temele de dezbatere anunţate menționăm: etica muncii în instituțiile de spectacol; redefiniri ale dramaturgiei și reconfigurări ale poziției dramaturgului/dramaturgei în teatrul prezentului; ce și cum documentăm în teatru.

Prin modul în care echipa curatorială a ales să comunice şi să argumenteze conceptul şi structura festivalului, prin construcţia şi interconectarea evenimentelor conexe spectacolelor de teatru, Festivalul Naţional de Teatru s-a poziţionat sub semnul deschiderii şi a dialogului, subliniind astfel importanţa şi relevanţa acestui demers pentru peisajul cultural românesc.

Luana Popa 17.10.2023

Conceptul propus de echipa curatorială a Festivalului Național de Teatru – Mihaela Michailov, Oana Cristea Grigorescu, Călin Ciobotari – (FNT XXXIII, 20-30 octombrie) este LABORATOARELE SENSIBILULUI

Unul din riscurile majore cu care se confruntă arta este cel al stagnării. Când intervine stagnarea, arta rămâne în urma societății, iar marile ei mize – reflectarea creatoare a lumii prezente, efectele transformative asupra omului, intuițiile și influențarea viitorului – sunt suspendate, amânate sau reprimate. Printre simptomele ce indică stagnarea se numără dezinteresul pentru experiment și cercetare, tentația reluării acelorași forme de expresie, preferința pentru certitudinea cărărilor bătătorite, comoditatea revenirii la teme și soluții îndelung probate în timp.

O întrebare ne pune pe gânduri: cine, cât și cum mai cercetează în teatrul românesc? Este cercetarea artistică ceva specific doar mediului academic sau, la modul ideal, ea ar trebui să reprezinte fundamentul oricărei creații scenice? Reflectă spectacolele de teatru/actele performative din România o „voință a cercetării”? Au artiștii noștri, fie ei actori, actrițe, regizori, regizoare, coregrafi, coregrafe, dansatori, dansatoare etc. o conștiință a cercetării? Este ideea de repetiție în spațiul autohton mai aproape de un reflex al reluării decât de unul al probării prin încercare și eșec? Își mai asumă instituțiile teatrale programe destinate „sălilor atelier”, care să prospecteze în câmp experimental?

Astfel de întrebări fac posibilă, credem, readucerea în atenție a unui concept pe care aproape că l-am uitat: laboratorul teatral. Pentru unii, un concept desuet-romantic, aproape golit de sens, pentru alții – un spațiu misterios, interzis privirii din afară și, deci, închis în el însuși, laboratorul și tema laboratorului, ne place să credem, continuă să întrețină o legătură directă, profundă, cu teatrul viu, cu acele dinamici subterane ale artei care evită previzibilul, plictisul, prefabricatul, rutina exasperantă.

Actuala ediție a FNT propune o privire asupra stagiunii teatrale 2022-2023 tocmai din perspectiva acestor întrebări. Urmărim spectacolele ca și cum am privi în interiorul unor laboratoare. Încercăm să întrezărim în structura unui act performativ mecanismele de construcție ale unor experimente / experiențe artistice. Căutăm în artiști și în personajele lor ecouri ale cercetătorului și ale cercetărilor sale.

Suntem atenți la modul în care o lume scenică se deschide spre alte posibile lumi, inspirându-le, obligându-le să se nască și generând astfel evoluție, continuitate, viață.

Câteva precizări se impun: nu avem aici în atenție numai „teatrul experimental”, sintagmă imprecis definită în spațiul teatral românesc, ci un orizont simbolic al laboratorului prezent, explicit sau implicit, în orice tip de act performativ. La fel, nu vizăm o definire eminamente concretă a laboratorului, ci, mai degrabă, acea energie alaboratorului pe care o considerăm fertilă și necesară în actul creației. Nu avem ambiția de a forța transformarea scenei în laborator, ci de a observa și de a intra în dialog cu laboratoarele intime, personale ale artiștilor, intuindu-le contururile în manifestările publice ale actului scenic.

Ediția din acest an a Festivalului Național de Teatru stă, așadar, sub semnul cercetărilor tematice ale actualității, explorărilor unor limbaje artistice mai puțin convenționale, noilor forme de dramaturgie și reinterpretare a tradiției scriiturii pentru teatru, revalorificării scenice a corpului și corporalității, reflecțiilor asupra transformărilor fizice, emoționale, spirituale ale artiștilor și artistelor în interiorul procesului de lucru.

Credem că orice tip de festival și, cu atât mai mult, un Festival Național de Teatru ar trebui să fie nu doar o etalare, ci și o formă de explorare, nu doar o relatare despre ceea ce a fost, ci și o anticipare a ceea ce ar putea urma.

Festivalul însuși, o acțiune împotriva stagnării.

Festivalul însuși, un laborator.

(fnt.ro)