Ordinul Solomonarilor, Straja şi brandul Cetăţii Sucevii

Festivalul Medieval (cel puţin acesta este titlul sub care îl ştim toţi, no offence lui Ştefan cel Mare) a pus din nou în scenă trupa de reconstituire medievală emblematică a Sucevii. A pus în scenă (eufemism pentru şanţul de apărare) foarte multe lucruri, bineînteles, dar Ordinul Solomonarilor, aceeaşi cu Străjerii Cetăţii Sucevii ne interesează în mod explicit.

Noi, cu Insertul Cultural, suntem abia la numărul 3 şi ne propuseserăm să promovăm în Bucovina mai mult cultura externă decât cea internă, călduţă, de acasă, mai mult cea contemporană şi modernă decât cea tradiţională şi veche, mai mult cea ignorată decât cea pe cale de a deveni mainstream. Dar uite că nu avem cum ignora un eveniment de importanţa şi amploarea Festivalului de Artă Medievală „Ştefan cel Mare” Suceava şi mai ales trupa rezidentă de reconstituire medievală, Ordinul Solomonarilor, alias Străjerii Cetăţii Sucevii.

Deci nu ne putem lăuda că venim să vă revelăm o bijuterie locală puţin cunoscută, pentru că spectacolele de foc ale Ordinului Solomonarilor nu numai că sunt cunoscute sucevenilor, dar au devenit o emblemă a festivalului şi unul dintre puţinele elemente care îi pot scuza pretenţia de a avea cuvântul artă în titulatură (Ana Creanga mai ajută mult în acest sens, cu muzica ei). Este de-a dreptul ironic să înfiinţezi un supliment cultural cu scopul declarat de a scutura praful de pe cotloanele uitate ale culturii şi să tratezi în numărul 3 un brand. Şi încă unul strălucitor. Dar ne-o asumăm, pentru că, în discursul cu şi despre cultură pe care dorim să îl iniţiem cu acest Insert, jaloanele trebuie respectate.

Astfel că, în ceea ce priveşte nişa culturală Cuptoare, furnale, pasiune nestinsă, sete arzătoare de a crea şi dorinţa aprinsă de a împărtăşi lumii istorie şi mituri prin mijloace cât mai periculoase, Ordinul Solomonarilor s-au instalat comfortabil ca reper de neignorat la nivel naţional în cei 10 ani de la înfiinţare. 10 ani de continuă activitate culturală independentă dedicată reconstuituirii medievale şi artei de a mânui focul, de a-l folosi ca mijloc de a spune poveşti şi a speria cu graţie lumea, o perioadă de continuă creştere. Concentrat, precum fiecare dintre noi, în domeniul său de activitate imediată sau, în ceea ce priveşte preocupările culturale, în domeniile principale de interes, nu am realizat decât începând acest text că Ordinul Solomonarilor este una dintre piesele cele mai importante care pun Suceava pe harta mentală bună a României. Participarea constantă în evenimente şi festivaluri de la Brăila la Oradea, de la Sibiu la Ardud, de la Suceava la Timişoara, de la Medgidia la Bistriţa şi de la Gura Humorului la Bucureşti (să nu cumva să nu observaţi conspiraţia evidentă de cotropire revelată din triangularea mea geografică), conjugată cu faptul că mai multe festivaluri în afara celui de acasă, de la Suceava, nu concep lipsa lor şi cu faptul că unele i-au invitat de la prima ediţie, sub consemn că vor să îi aducă mereu, ca pe elementul calitativ specaculos stabil al festivalului, arată locul de importanţă naţională pe care şi l-au cucerit şi pe care nu numai că îl menţin, ci îl dezvoltă accelerat, în zona spectacolelor cu foc şi a reconstituirilor medievale. Dar nu valoarea mereu crescândă a produselor lor este cea care interesează în acest discurs, ci valoarea lor de ambasadori ai Sucevei în calitate de actori culturali. Sub acest aspect am pornit scrierea acestui text, în ciuda faptului că sunt deja atât de cunoscuţi, încât nu mai era nevoie şi de elogiile mele.

10 ani, 9 producţii în portofoliu, peste 50 de reprezentaţii, site internet, un album foto pe print dedicat, peste 20 de oameni în trupa şi suport tehnic, peste 15 meserii în job-ul de zi cu zi, totul independent, fără altă susţinere decât banii încasaţi pe spectacole pe zona financiară şi apa plată, berea şi combustibilul cumpărate din bani personali pe zona hidratare şi energie vitală. Pentru că alimentarea focului şi dansul cu el ţine de energie vitală pentru membrii Ordinului Solomonarilor. 

Dinel Dumitru Teodorescu